miercuri, 10 aprilie 2013

Despre barbatul perfect....

În timp ce se face  ciorba, ma uit pe geam și ascult piesele lui James Blunt, mi-a venit în cap o întrebare. Cum trebuie sa fie bărbatul perfect pentru mine????!!!! Ei bine, câțiva ani am trăit cu poveștile din filme, cu iluzii moarte despre cum ar trebui sa fie o relație și cum as vrea sa fie alesul meu. Pîna când nu mi-au venit mințile la cap și m-am trezit la realitate. Oameni ideali sau perfecți nu exista, însa cei pe care ii iubim și asa devin un ideal pentru noi. Chiar ma enervează întrebarea veșnica : Cum așă fatî frumoasî șî n-ari prieten??? Chiar nu simt nevoia sa schimb băieții mai des ca mănușile, sau sa ma mândresc cu faptul  am fost în relație cu 15 băieți. Pentru mine o relație trebuie sa fie de lunga durata, posibil pe toată viata ( și aici ma contrazic iarăși pe mine, cum vei ști ca e de lunga durata dacă nu vei încerca). Deci despre bărbat: in viziunea unui băiat toate fetele sunt materialiste, se uita la mașina, dacă are un iPhone de noua generație. Remarca dragi băieți, chiar nu ma interesează ce telefon aveți, citi bani cheltuiți pentru o seara în club( cazul în care părintii va dau bani), și mai ales ce mașina conduceți. Atât timp cit depind eu de părintii mei, chiar nu am  cereri. Ei bine, nu neg, sa achite consumația pentru mine când mergem undeva chiar e frumos, însa mereu am bani cu mine, asa ca nu dau greș. Bărbatul ideal pentru mine trebuie sa ma stimeze, asta e cel mai important, sa îmi acorde multa atenție și cel mai principal, sa ma iubească asa cum sunt: cu gusturile vestimentare puțin stranii, cu isteriile mele, capricii, cu dispoziția nebuna sau rea care o am, cu fanteziile mele și ideile copilărești . Un băiat ideal, e cel care în afara de mine nu ar vedea pe nimeni lingă el, care ar fi gata sa lupte pentru mine chiar când vede ca nu are șanse ( asa sunt fetele, ele așteaptă sa fie cucerite), bărbatul care s-ar îndrăgosti de mine pe zi ce trece, care mi-ar scrie un mesaj chiar și atunci când este ocupat, care m-ar suna sa-mi zică ca ma iubește atât de mult sau  sa ma îmbrac bine ca afara e frig. Pare ca am multe cerințe??da?? însa aceasta vine de la sine, nu sunt obligații. Nu vreau un bărbat ideal, pentru care ar conta doar imaginea personala, vreau un bărbat simplu, pe care l-as aștepta de la serviciu cu mâncare calda, pentru care m-as trezi dimineața sa ii fac cafeaua, pentru care m-as schimba, un bărbat care sa fie doar al meu. Nu am nevoie de un macho cu o mașina luxoasa care sa nu știe sa ma prețuiască, vreau un om simplu, căruia sa ii fie frica sa ma piardă. Fiindcă am un caracter aparte, bărbatul de linga mine trebuie sa știe sa ma pună la loc în asa mod, incit eu nici sa nu observ, sa știe cum sa ma liniștească, când sa ma alinte și când sa ma certe. Un bărbat în care sa am  încredere când pleacă la petrecere fără mine, un bărbat care sa ma surprindă mereu, nu cu cadouri scumpe ci cu ceva făcut din inima. Un bărbat care sa își facă griji, care sa se enerveze  dacă port o fusta scurta, dacă nu răspund la telefon, un bărbat care ar trece peste mândria sa și ar face tot posibilul ca sa fie lîngă mine. Nu vreau o relație perfecta, vreau o relație cu certuri, despărțiri, poate lacrimi, însa o relație adevărata, o relație demna de așteptări, speranțe și suferința. Asta e, din păcate lăsam prea des mîinele în jos, în căutarea a ceva mai accesibil și mai ușor, uitând ca cineva undeva ne iubește. Ne distram, cautam ceva nou, și ne trezim peste câțiva ani cu gândul ca am pierdut ceea ce am avut mai scump. Deci dragi băieți și fete, nu exista relații sau oameni ideali, cel puțin asa cred eu. Ideal e omul de lingă noi, asa cum este cu toate plusurile și minusurile lui, însa uneori suntem atât de orbi ca nu observam asta. Nu trăiți viata celor din filme, acolo totul e idealizat. Creați povestea voastră și luptați pentru ceea ce vii scump până când nu e târziu.

duminică, 17 martie 2013

Am uitat să trăim...

Trei zile. Trei zile de singurătate, trei zile doar eu cu mine, trei zile în care as fi putut  sa profit de timp liber si  sa scriu  eseul la Moneda și Credit, dar eu, scriu pe acest blog, probabil de existenţa căruia nu prea mulţi ştiu. Am tot stat în întuneric și m-am pierdut în gânduri, în idei, în povesti și fantezii proprii, gândindu-mă la sensul vieţii, la oamenii care au rămas în ea, la mine și la multe alte prostii. Și ştii  ce am realizat??! Mereu ne gîndim la viaţa, ce sa facem, cum sa facem în schimb ca sa o trăim, căci asta este viaţa, sa o trăieşti zi de zi, dar nu sa stai pe gînduri și sa aştepţi ca va cădea ceva din cer. Am uitat sa trăim, am uitat sa savurăm din fiecare zi, din dimineţile cu soare, din priveliștea frumoasă care se vede din   geamul  dormitorului, din cafeaua aromată, fiindcă ne grăbim la serviciu sau universitate, din prînzul mamei care l-a făcut cu dragoste, am uitat sa ascultăm ciripitul pasarelilor, într-un cuvînt, am uitat sa trăim. Pentru noi o lume a devenit internetul, aici viaţa e atît de uşoară. Ai o sumedenie de prieteni, care pe strada nici nu te saluta, ai poze frumoase, unde eşti de nerecunoscut, ai mii de like-uri, nişte fraze copiate îţi redau perfect starea de suflet, mai pe scurt ai o viaţa perfectă. Și cu cea reală ce faci? fugi de ea, te ascunzi, faci orice doar ca sa evadezi din realitate asta dura, cu oameni fățarnici, unde ascunzi durerea după zîmbet și mergi înainte, uitînd  sa trăieşti. Am uitat sa mă bucur de timpul petrecut acasă cu familia, fiindcă mereu stau la calculator, am uitat sa mă bucur de atmosfera prietenilor, ca unde merg trebuie sa fac check in, sau sa stau cu fata pe dos ca nu mă aranjează ceva, am uitat sa vorbesc cu colegii de la universitate, fiindcă mereu vin la ore inacrită. Pierdem viaţa dormind, sunt omul care ar da multe pentru ca sa dorm dimineaţa, apoi mă trezesc și realizez, ca am dormit asa 20 de ani. Pierdem viaţa în aşteptări și speranțe goale, in momente potrivite. Aşteptăm pe cineva care nu se va mai întoarce, aşteptăm minuni, dar nu mişcăm fundul de pe scaun ca sa facem ceva. Ne pierdem viaţa în fugă după cluburi și haine scumpe, ca pînă la urma sa realizăm  ca nu asta e prioritar. Avem un ritm atît de alert, încît nu observam nimic, decît ceea ce e sub nasul nostru. Nu observam ca a înflorit un copac în fata casei, ca undeva în lume e foame, nu observam ca nu doar noi avem probleme, dar și cei din jur, și în loc sa le rezolvăm, ca struţul băgăm capul în nisip, și nu vedem nimic, decît  viaţa noastră tristă. Pai bine, e normal sa te gândești și sa analizezi diverse probleme, dar dacă stăm și ne uităm in pod, ne trezim la 50 ani fără nimic, doar cu gînduri nerealizate. De ce suntem atît de naivi și ne băgăm în cap doar prostii?? de ce ne deprimăm și nu ne bucurăm ca trăim, ca avem posibilitatea sa ne schimbăm viaţa în fiecare zi? Totul depinde de noi, și pînă nu ai sa faci ceva tu, crede-mă nu o va face nimeni. De ce suntem atît de mîndri?? Dacă iubim pe cineva, îi facem sa sufere, dacă ne dorim ceva, lăsăm visul sa piară??? Chiar nu înţeleg. Ne-am pierdut în aceasta societate sumbră, care se pare ca are doar necazuri și nici un motiv de fericire. Am uitat să ne bucurăm de lucrurile mici, dar care ne aduc atîta plăcere. Uităm sa mulţumim, uităm sa apreciem oamenii care se straduie pentru noi și sunt alături chiar când nu merităm, uitam sa savurăm din simplele plimbări, din îmbrățișările calde, din sentimente. Doamne cît de tare am uitat sa trăiesc. Se pare ca în ultimul timp dispozitia rea este prietena mea cea mai buna. M-am pierdut în filme unde este idealizată viaţa, în lacrimi, și se pare ca m-am pierdut pe mine. Sunt atâtea lucruri care ne fac fericiți, mărunțișuri pe care nici nu le observam zi de zi. Sunt atâția oameni care ar da totul doar ca sa fim alături. Nu va pierdeți în aceasta rutina urâtă. Prețuiți viaţa și cel mai important trăiți-o.

marți, 15 ianuarie 2013

Simply The Best

Simplitatea este mereu apreciata. Deși sunt deseori mândra și încăpăținata, m-am învățat sa tac când este nevoie, sa dau capul în jos și sa stau la o parte. Cit despre simplitatea acestei ținute, nu am dorit sa o încarc, e bine asa cum este. În aceasta ținuta  am folosit puține accesorii, fiindcă nu era cazul sa pun pe mine  tot ce am în dulap. Acest set de bijuterii, este unul scump pentru mine și îmi place la nebunie.Cred ca la moment, este cel mai preferat din tot ce am.  Este gingaș și foarte feminin, asa ca poate fi folosit în diverse combinații. Fusta este atât sportiva cit și eleganta, de aceea azi am asortat-o cu un pulover fin, de o culoare liniștita, cu o pereche de ciorapi și cizme până la genunchi. Mi se pare ca sa primit o combinație draguta. Voi ce credeți??? 

duminică, 13 ianuarie 2013

I did it !!!


Am făcut-o! Chiar de cîţiva ani îmi promit ca într-o zi mă voi freza scurt. Mi-am promis ca voi intra în Noul An cu ceva schimbări, chiar am si o lista cu scopuri de realizat si acesta este 1 pas! Deşi ador parul lung, chiar a trebuit sa fac o schimbare, si nu numai din motiv personal, dar si pentru ca parul era foarte deteriorat. Dacă va place sau nu, rămîne sa vad din reacţia voastră. Cît despre ţinută: În ultimul timp postez mai mult ţinute de zi, sportive si comode, fiindcă asa mă simt eu, asa îmi place sa merg la cumparaturi  sau la o plimbare. Am sa postez si ceva mai elegant, diferit, cînd voi avea ocazia. Din păcate nu dispun de un aparat de fotografiat bun, de aceea nu mereu pot sa va arăt ţinutele mele. Îmi place asa stil fiindcă  mă simt liber, mă simt eu. Botinele iniţial au fost procurate de mama, însă nu a reusit ea sa le incalte))). Chiar cînd am procurat acest pulover m-am condus după marca, sunt persoana care nu prefera genul de haine cu denumirea brand-ului pe fata (am facut o exceptie, insa îmi pare ca asa gen de pulovere îmi adaugă în volum). În rest va rămîne sa judecaţi voi. Cam asa a arată o zi din viaţa mea.

vineri, 4 ianuarie 2013

Rainy day

Eu nu ştiu cum voi, dar cînd e timp ploios afara , mă stropesc din cap pina  în picioare, posibil eu nu merg cum trebuie))), şi dacă pe timp de ploaie obişnuiesc sa stau sub plapuma caldă, cu o ciocolată fierbinte şi multe filme interesante , ieri am făcut o excepţie şi  am fost în ospeţie. Am sa postez cîteva poze cu ţinuta mea, însă sa nu va sperie fundalul.
Sa aveţi un weekend plăcut!