'Cuvintele'

După cum se spune "Cea mai periculoasă armă pe care o are omul, este cuvîntul". În genere, ce sunt cuvintele?? Nişte îmbinări de litere amestecate între ele, gînduri, idei, sentimente, care le produce creierul si le rosteşte gurita.  Eeee... gurita asta, cînd se porneşte e greu de oprit( după a mea judec). Cuvintele, intr-un moment dat te pot slăvi si ridica în ceruri, iar în alt moment te pot bagă în pămînt. Parcă nu au forma, culoare, gust, însă te pot distruge atît de rapid, la fel cum te pot face fericit.  Un singur cuvînt, însă cita valoare are. Un cuvînt poate domoli o ceartă, poate linişti sufletul , poate opri un război, poate răni, poate supăra, poate calma. Va inchipuiti ce putere are un singur cuvînt. Puterea unui lucru invizibil ochilor, însă atît de aproape sufletului. Prin cuvinte poţi minţi, poţi jura, poţi iubi, poţi omorî. Da.. un cuvînt rostit într-un moment nepotrivit poate fi fatal. Uimitor, cum pot nişte fraze, provoca   atîta durere unui om. Uneori ele lasă urme atît de mari, încît o lovitură nu ar lasa. Cuvintele, sunt cele ce se învîrtesc mereu în gîndul nostru, sunt cele care ne salvează, dar si cele care ne doboară. Da, cuvintele, acele diverse combinatii  care lovesc drept în inima. Si ce se întîmpla atunci? Mori....mori în fiecare minut, în fiecare zi , de fiecare data cînd îţi aduci aminte de ele. Asemenea casetofoanelor vechi cu peliculă, însă fara funcţia  DELETE. Nu, cît nu te-ai stărui , ele rămîn aici în inima, te mănîncă de atîtea ori, de cîte ori învîrti acea peliculă, si nici o radiera din lume nu are aceasta capacitate , sa şteargă aceste cuvinte. Rostim zilnic milioane de cuvinte, însă la sensul lor, probabil nu ne gîndim, căci asta e capacitatea principala a omului, întîi sa vorbeasca, apoi sa se gindeasca. Putem vorbi ore întregi, fără rost, fara pauza , doar ca sa nu tăcem. Putem jigni, putem porunci, putem supăra oameni,  si putem ţinti acolo, unde ştim ca va durea cel mai mult, căci avem în bagaj, o sumedenie de cuvinte. Presupunem ca avem o balantă, pe o parte punem cuvintele, si pe cealaltă ce rămîne?? FAPTELE. Da,da.. anume faptele, anume faptele sunt cele care arată atitudinea omului fata de tine, sunt cele care demonstrează sentimentele, si adeveresc adevărata valoare a unui cuvint. Da, cuvintele dor, uneori atît de mult, încît te pot închide în sine, încît te pot duce la o stare depresivă, însă cuvintele uneori sunt spuse din  grabă, din neatentie, din ura, din motivul de a te jigni. Nu întotdeauna cuvintele sunt spuse din suflet, însă faptele, intenţiile, ele sunt cele care  arată ceea ce este în gînd si în suflet, ele arată  dragostea sau ura, grija, dorul, durerea. Însă mereu exista un paradox, căci si faptele sunt făcute deseori inconştienţe, deseori neintelese. Si totusi, ce cintareste mai mult, cuvintele sau faptele???La aceasta intrebare mereu caut raspuns, si poate cu timpul , il voi gasi. Ca concluzie, as vrea  sa spun, ca ar trebui sa atragem cit mai multa atentie, la ceea ce zicem, uneori nu ne dam seama cît de dureroase sunt cuvintele, cita suferinta si lacrimi aduc, si daca iubim, sau ne este dor, sau ne dorim ceva cu adevarat, sa ne staruim sa aratam aceasta , caci o imbratisare poate valora mai mult decit o mie de cuvinte, caci timpul zboara, si mine poate fi tirziu!
P.S( Va recomand sa priviti filmul " A thousand words ", este de-a dreptul interesant si folositor)

Beach day

"Usor"....(in detalii)!

Usor...Usor sa judeci, nu? Usor sa stai la o bere si sa notezi viata cuiva,  de parca ar fi o pagina de facebook, unde poti da  like, poti sa comentezi si sa  distribui??!!Usor sa sfatuiesti, sa acuzi, sa rezolvi problemele cuiva. Usor....In acelasi timp, nostim si ironic...e si normal, doar nu sunt preocuparile tale,nu sunt grijile tale, sentimentele si greselile tale. E usor sa spui cuiva cum sa procedeze, sa arati cu degetul ca a cazut, si greu sa dai o miina de ajutor, si normal...ne place sa auzim ca cineva e mai rau decit noi insine, ne place sa facem glume pe suferinta cuiva,si sa apasam cu degetul acolo unde doare cel mai mult. Usor...in viata mereu e usor, daca merge vorba de cineva strain, si nu de fundul nostru, caci in oglinda ne mindrim cu infatisarea pe care cheltuim o multime de bani, si nu observam sufletul ieftin. De cite ori ai stat sa te analizezi??de cite ori lucrezi asupra ta?de cite ori zici "DA AM GRESIT",macar tie, daca nu poti zice in glas tare, de cite ori ai judecat o persoana , fara sa stii ce traieste in acel moment,de cite ori ai ris de esecurile cuiva? de cite ori ai aratat cu degetul,si nu te-ai uitat sub nas?de cite ori ai facut haz din suferinta cuiva?de cite ori te-ai apropiat de persoana, si ai intrebat: "de ce ai procedat asa?" de cite ori ai propus ajutor din suflet? de cite ori te-ai intrebat prin ce trece aceasta persoana???In fine, cu totii sintem asa, nu poti fi bun cu toata lumea, de altfel esti calcat in picioare, si nu poti fi iubit de catre toti, e legea naturii.
Doamne...ma analizez in fiecare zi, in fiecare noapte cind incerc sa adorm si ma framinta mii de ginduri, remuscari, idei stupide , care-mi maninca viata. Lucrez asupra mea in fiecare zi, si nu ca  sa ajung la un ideal, ci sa fiu mai buna ca ieri. Cit despre ideali, nu exista. Exista persoane , pe care le iubim indiferent de fapte, vorbe, gesturi, astfel ele devin ideale pentru noi, caci pina la urma, intr-o persoana scumpa si neajunsurile devin  apreciate. Citeodata ma gindesc la persoana care am fost pina acum...si la ce am ajuns. Majoritatea au facut un monstru din mine, om rau, mindru, nepasator....Citeodata chiar ma gindesc ,ca asa si sunt, multimea e convingatoare. Am insa  noroc de oameni, care ma iubesc asa cum sunt, care ma sustin ,si ma ajuta sa fiu mai buna, care  inspira incredere in mine, si ma  fac sa tind spre mai mult. Oameni care nu ma judeca,ci arata spre greselile mele , fara a ma jigni, care imi intind mina sa ma ridic ,si niciodata nu se intorc de la mine. Imi stiu caracterul, stiu cum birfeam lumea, cum reactionam la anumite fapte, cum discutam, acuzam,si suparam multe persoane.Imi pare rau, imi pare cu adevarat,foarte rau pentru unele vorbe spuse nu la timpul si locul potrivit, pentru unele acuzatii, fara ca sa ascult ceva, imi pare rau ca nu am muscat la timp limba ,ca sa nu mai spun unele timpenii. M-am schimbat, am gasit puteri in mine.Poate ca nu e vizibil, oamenii mereu vor observa doar lucrurile rele, dar tind multe lucruri sa mai schimb.
Gresesc....gresesc in fiecare zi, si voi mai gresi, din aceste mici greseli voi invata pe viitor, cu parere de rau viata nu are instructiuni, asa ca noi alegem optiunile. Si totusi... de ce judecam???Fie ca dorim sa fim mai amuzanti intr-o companie, sau ca ascundem ceva, sau ca viata cuiva, ar parea mai condimentata ca a noastra. Paradox, mereu vom vorbi si vom fi vorbiti, insa trebuie sa stim cind sa spunem ceva, si cind ar fi cazut sa tacem. Cu toate acestea, sunteti niste norocosi, daca aveti in preajma persoane carora nu le este frica sa ramina cu voi pina la sfirsit, sa va ajute, sa va sfatuie, sa v a indrume, atunci cind ati pierdut pasul. Persoanele care va spun adevarul in fata, ci nu la spate, dar o fac cu drag, si nu se bucura de caderea voastra . Persoanele care va sustin si baga mindria si orgoliul cit mai adinc,caci voi sinteti mai importanti.Deseori oamenii  tind sa judece, fara a sti ce ascunde un zimbet, fara a  sti acea povestioara plina de durere,dezamagiri, si mii de masti care le schimbi in fiecare zi. Asa ca dragii mei, inainte de a face concluzii gresite, intrebati, vorbiti,  nu ascultati gura lumii, e atit de usor sa faci un rau, si mult mai greu sa faci un bine.Respectati-va, aveti grija unul de celalalt, si de oamenii care va lumineaza sufletul, chiar daca acolo e intuneric.
   P.S(Oamenii pleaca din viata noastra, si uneori doar pentru ca ne iubesc, si ne doresc bine. Profit de moment si as vrea sa-mi cer scuze de la toti cei, pe care i-am jignit eu ,intentionat sau nu, si sa multumesc tuturor celor prezenti in viata mea, si celor care din pacate nu mai fac parte din ea. Fiecare omulet, a contribuit in dezvoltarea mea, si multumita fiecarui din voi sunt ceea ce sunt, mereu veti ramine o parte din mine,  mereu imi voi face griji pentru voi, ma voi bucura de succese ,si ma voi intrista de pierderi, mereu va voi iubi)
 Un sfirsit de spatamina cit mai pozitiv, plin de emotii si amintiri frumoase!!!!!

Family❤

Îmi place timpul de afara, după atîta soare se merită puţin vînt si răcoare.E bine, e vară , e dispoziţie...îmi place sa ies la plimbare cu familia. Va recomand  si vouă sa petreceti cît mai mult timp cu prietenii,cu familia, cu persoanele dragi.

Asos asymmetrical dress

Timp pentru relaxare!

După zile grele de examene, este si timpul sa luăm o pauza, sa ne relaxăm, si sa uităm pentru o zi de toate grijile(aici mă refer la studentii care sunt in sesiune).Astăzi am purtat o rochie largă,asortată cu o centură si o esarfa colorata. Este o ţinută comodă, simpla, dar numai buna pentru a ieşi in oraş si a petrece timpul pe masura!

Jungle t -shirt